Evaluare clinică, psihoterapie, consiliere psihologică și dezvoltare personală.

Formula magică a stării de bine

Starea de bine este rezultatul unor adaptări permanente, rodul unor eforturi, și reprezintă un echilibru ce poate fi pe deplin atins. Deși este relativ instabil…

Ceea ce trebuie să căutăm nu este doar o stare ce poate fi atinsă doar în condiții privilegiate, departe de acțiune (cum ar fi într-o baie plăcută – căci nu îți poți petrece toată viața într-o baie cu spumă și o ambianță calmă). Ci ne interesează să căutăm și să cultivăm o stare care să fie adaptată la confruntarea cu viața de zi cu zi, o stare de bază.

Așa cum, pentru fiecare construcție, baza oferă stabilitatea, echilibrul, și în cazul stărilor sufletești putem observa o bază ce ne permite să răspundem cel mai bine exigențelor și dezechilibrărilor vieții cotidiene. Știm că starea de bine permanentă nu poate fi atinsă în condiții de viață normale, în care ne întâlnim cu stres și obstacole, însă ne putem îndrepta spre acest ideal de echilibru interiorBaza stării de bine = Calm + Energie.

Așadar, idealul care trebuie urmărit este un amestec de calm și de energie.(1a)

Calmul

“Idealul de calm e într-o pisică așezată”: Liniștită, dar gata să se miște… (Jurnal – Jules Renard)

Noțiunea de calm evocă absența tulburării și agitației, dar fără ca acest lucru să implice pasivitate sau retragere. Este o prezență atentă, dar neagitată la ceea ce ne înconjoară. Deși este o stare globală, calmul poate scădea în trupul nostru (destindere, dar nu relaxare completă) și în spiritul nostru (prezența care “observă”, dar nu adormire).

Energia

Aceasta presupune capacitatea de a acționa sau de a lua în considerare acțiunea, sentimentul că ea este posibilă și convingerea că va fi concludentă sau utilă. La fel ca în cazul calmului, sentimentul global de a dispune de energie interioară se bazează pe o latură psihologică (încredere și plăcere la ideea de acțiune) și corporală (ușurința de a porni și de a susține o activitate).

Înțelegem chiar mai bine calmul și energia făcând cunoștință cu… opusele lor.

Pentru calm, opusul este tensiunea, dificultatea de a resimți pacea în spirit și în trup.

Pentru energie, opusul este oboseala, sentimentul acela că în noi nu mai sunt resurse.

Tensiunea și oboseala sunt stări pe care fiecare dintre noi le trăiește periodic. Și, la fel ca în cazul calmului și energiei, pot fi trăite la nivelul corpului sau/și la nivel psihologic.

La fiecare dintre noi, aceste dimensiuni (calm versus tensiune și energie versus oboseală) se combină potrivit situației de moment pentru a da naștere la 4 mari stări “trup-suflet” foarte diferite:

1. Calm + Energie = Starea de bine (starea optimală pentru acțiune, “forța liniștită”);

2. Calm + Oboseală (fără energie) = Oboseala liniștită, epuizare fizică, dorință de odihnă sau de somn;

3. Tensiune (fără calm) + Energie = Enervare, stres;

4. Tensiune (fără calm) + Oboseală (fără energie) = Epuizare crispată, dar imposibilitatea de a se odihni sau de a dormi.

☀ În condiții normalela începutul dimineții, la scurt timp după trezire, suntem în general într-o stare de oboseală liniștită (calm crescut+energie scăzută). Apoi, treptat, în cursul zilei, nivelurile noastre de energie și de calm vor oscila: în funcție de ceea ce ni se va întâmpla, dar și de modul cum vom avea grijă de noi, în anumite momente ne vom simți plini de energie și mai degrabă calmi (eficacitate optimă), în vreme ce în altele vom fi energici, dar tensionați (stres). Destul de des, la sfârșitul zilei, nivelul nostru de energie va scădea (apariția oboselii) și, deci, vom fi atunci în căutarea mijloacelor pentru a ne diminua și tensiunea: să ne destindem, oprindu-ne munca, regăsindu-i pe cei apropiați nouă, încetinindu-ne activitățile. Toate acestea pentru a ne apropia puțin câte puțin de starea necesară somnului: calm (tensiune redusă) și oboseală (energie redusă).

Aceste ritmuri naturale pot fi perturbate în cazurile de dificultăți psihologice:

În stările de burnout matern (despre care am scris Aici) există, cel mai adesea, un deficit de calm (tensiune), chiar dacă mama are energie (s-a odihnit pe timpul nopții sau odată cu somnul copilului): apare starea de stres sau enervare. Spre seară, tensiunea se menține, iar imposibilitatea de a urma ritmul firesc dat de scăderea energiei (apariția oboselii) – căutarea destinderii – determină apariția epuizării crispate (posibil până la adormirea copilului).

În stările depresive există un deficit cronic de energie: foarte scăzută dimineața (devine dificil să te scoli din pat, să te îmbraci, să te speli) și crescând puțin în cursul zilei. Seara apare oboseala, chiar fără să nu fi făcut nimic (de unde derivă renumitele stări sufletești de culpabilitate).

În stările anxioase există un deficit de calm: tensiunea este deseori ridicată de dimineață (câteodată ea produce trezirea) și, în general, rămâne ridicată în cursul zilei, până seara (determinând dificultăți de adormire).

Cele 3 neînțelegeri privind starea de bine:

1. “Când beau cafea, ascult muzică tare sau fumez tutun îmi cresc energia, și, deci, starea de bine”.

Parțial adevărat: energia crește astfel, însă crește și tensiunea (ceea ce poate duce mai degrabă la stres decât la starea optimală pentru acțiune). Desigur, și această tensiune asociată cu energia facilitează acțiunea, dar, în timp, oboseala va fi mai acută. Un mijloc mai “bio” de creștere a energiei este… activitatea fizică.

2. “Am nevoie de o anumită retragere din lume pentru a fi calm(ă)”.

Parțial adevărat: retragerea din lumea înlesnește, desigur, calmul, dar poți rămâne calm și fiind în legătură cu lumea – calm în discuții, calm în acțiune… Un exemplu în acest sens sunt sportivii, care au nevoie de a rămâne calmi în timpul competițiilor pentru a nu face nici o greșeală: acest calm nu este o îndepărtare de acțiune, ci tocmai un mod de a rămâne concentrat doar asupra acțiunii.

3. “Starea mea depinde doar de ceea ce mi se întâmplă: rămân calm(ă) dacă nu sunt prea mult enervat(ă), am energie dacă nu sunt prea epuizat(ă).” 

Parțial adevărat: nivelurile noastre de calm și de energie depind nu numai de ceea ce ni se întâmplă, ci și de ceea ce facem (sau nu) pentru a le crește.

Ce putem face pentru starea noastră de bine?

O mamă a răspuns: “Pentru a fi sănătoși, copiii mei trebuie să mănânce bine, să doarmă bine; și de asemenea, nu trebuie să rămână închiși toată ziua în casă în fața ecranelor lor cu jocuri…”

Cercetătorii au ajuns exact la aceeași concluzie (doar că a durat mai mult timp): Faptul de a fi sănătoși necesită respectarea nevoilor noastre naturale: să mâncăm și să dormim; dacă nu respectăm aceste nevoi, trupul ni le semnalează foarte curând. Dar mai sunt încă două nevoi pentru starea noastră de bine: să facem mișcare și să ne relaxăm; pe acestea le putem neglija și o facem cu atât mai mult, cu cât această neglijență nu va fi pedepsită rapid, ca în cazul alimentației și a somnului, ci în mod lent: printr-o perturbare a echilibrului nostru emoțional și, deci, a stărilor noastre sufletești…

Despre Cum să creștem energia și să scădem tensiunea: cele două practici de bază ale stării de bine…în următorul articol!

Cu drag, psiholog Ioana Neacșu

Articolul a fost publicat inițial în decembrie 2017.

Sursă: André, C. (2009) “Stările sufletești. Învățarea seninătății”, București Editura Trei. {(1a) Thayer R.E., The Origin of Everyday Moods. Managing energy, tension and stress, Oxford, Oxford University Press, 1996.}

Fotografiile sunt preluate de pe pinterest.com și nu dețin drepturi de autor pentru acestea.

Leave a Reply

Your email address will not be published.