…Știați că NU toate “crizele”, “stângăciile” sau notele scăzute ale copilului au legătură cu dificultăți emoționale, “neatenție” sau întârzieri cognitive? 🤔
Ci au legătură cu dificultăți de procesare senzorială! ⚡
✨O lectură* absolut esențială:
– pentru PSIHOLOGII clinicieni: să punem un (psiho)diagnostic cât mai aproapiat de realitate, diferențiind dificultățile emoționale de cele cu fundament senzorial! 👍🏻
– pentru TERAPEUȚII ocupaționali: fie că lucrează cu copii aflați în spectru TSA, cu diagnostic ADHD, supradotați sau pur și simplu copii tipici cu desincronizări senzoriale, terapeuții pot alege stimularea senzorială corespunzatoare pentru a ajuta copiii să se adapteze/să învețe cât mai în acord cu vârsta lor cronologică;🙏🏻
– pentru PEDAGOGI: întrucât într-o clasă vor fi cu siguranță câțiva elevi care se vor remarca prin ritmul de învățare mai lent sau/și prin comportamentul dezorganizat, înțelegerea dificultăților senzoriale cu care copiii se confruntă oferă soluții neașteptat de simple la probleme aparent extreme! 💪🏻
– pentru PĂRINȚII copiilor care “ies din tipare”! ✨
❤️Despre copiii cu nevoi ridicate/cu voință puternică/energici/senzitivi am scris și înainte, iar de data aceasta vă împărtășesc perspectiva neuro-senzorială a acestor diferențe… temperamentale 🙏🏻
📢Desincronizarea senzorială poate afecta mișcarea, emoțiile, atenția și reacțiile de adaptare. Tulburarea de procesare senzorială este un termen generic, care acoperă mai multe tulburări și care se referă la modul defectuos în care copilul își folosește simțurile.👃🏻👂🏻👅👀
🧡Existența acestei tulburări nu presupune afectarea directă a creierului sau o boală, ci mai degrabă „indigestia creierului” sau „un ambuteiaj în creier”. 🤷🏻♀️
Iată ce se poate întâmpla:
🔵Sistemul nervos central al copilului poate să nu recepționeze sau să nu detecteze informațiile senzoriale.
🟣Creierul poate să nu integreze, să nu moduleze, să nu organizeze sau să nu discrimineze în mod eficient mesajele senzoriale.
🟡Creierul dezorganizat poate să transmită mesaje inadecvate care să dirijeze acțiunile copilului. Lipsit de feedbackul corect de care are nevoie pentru a se putea comporta într-un mod normal, copilul poate avea
probleme atunci când trebuie să privească, să asculte, să fie atent, să interacționeze cu oamenii și obiectele, să prelucreze informații noi, să își aducă aminte sau să învețe.
❤️Cu cât creierul nostru prelucrează mai eficient mesajele senzoriale recepționate, cu atât mai eficace va fi comportamentul rezultat. Cu cât este mai eficace comportamentul rezultat, cu atât primim feedbackuri mai numeroase, care ne permit să absorbim noi informații senzoriale și să continuăm procesarea senzorială, un mecanism care nu are sfârșit și care ne susține viața. 🙏🏻
❌Când procesarea senzorială este dezorganizată, creierul nu poate să-și ducă la îndeplinire cea mai importantă sarcină a sa, și anume aceea de organizare a mesajelor senzoriale.
❌Copilul nu răspunde informațiilor senzoriale printr-un comportament coerent și plin de sens. El poate avea, de asemenea, dificultăți de folosire a informațiilor senzoriale pentru a-și planifica și duce la îndeplinire acțiunile pe care intenționează să Ie facă. Prin urmare, copilul nu va învăța cu ușurință.
🌱ÎNVĂȚAREA este un termen general:
1) Un tip de învățare îl reprezintă COMPORTAMENTUL ADAPTATIV, care înseamnă capacitatea de a-ți schimba comportamentul în funcție de situația nouă în care te afli, de pildă să înveți să împlinești diferitele așteptări ale profesorilor. Comportamentele adaptative – sau răspunsurile adaptative – au un caracter deliberat și sunt orientate spre un anumit scop. 🤝🏻
2) Un alt tip de învățare este reprezentat de ÎNVĂȚAREA MOTORIE, care se referă la capacitatea unei persoane de a dezvolta abilități motorii din ce în ce mai complexe după ce le-a însușit pe cele simple. Exemple ar fi: să înveți cum trebuie folosit creionul de contur după ce ai învățat să folosești creionul de ceară sau să înveți să prinzi o minge după ce ai învățat să o arunci.✍🏻 🤽🏻♀️
3) Un alt treilea tip de învățare îl reprezintă ÎNVĂȚAREA ȘCOLARĂ. Aceasta se referă la capacitatea de a dobândi abilități conceptuale precum cititul, socotitul și aplicarea cunoștințelor noi la cunoștințele anterioare. 📚
📢 Așadar, legătura dintre creier și comportament este foarte puternică. Deoarece copilul care suferă de tulburarea de procesare senzorială are un creier dezorganizat, multe aspecte ale comportamentului său sunt, la rândul lor, dezorganizate. Dezvoltarea lui generală este dezordonată, iar participarea la experiențele copilăriei este ocazională, fără chef sau inadecvată. Pentru copilul desincronizat senzorial, este o adevărată provocare să îndeplinească sarcini elementare și să reacționeze la evenimentele zilnice.
🌼Incapacitatea sa de a funcționa fără probleme nu se datorează faptului că nu vrea, ci faptului că nu poate.
❤️Iar aici intervenim noi, ca adulți, în a-i sprijini din punct de vedere emoțional și senzorial:
1) Observând plini de curiozitate cum este copilul!-> fără să punem etichete de tipul: așa e el/ea lent(ă)/ împiedicat(ă)/obraznic(ă)/neîndemânatic(ă)/…
2) Căutând să înțelegem vulnerabilitățile copilului -> dacă au legătură cu emoțiile lor, senzațiile, nivelul de dezvoltare intelectuală, și cum se influențează între ele!
3) Obținând un (psiho)diagnostic corect! -> care să ne clarifice cauzele, cât și soluțiile!
4) Lucrând și acasă pentru a sprijini învățarea/adaptarea copilului! 🌈
*recomandare carte: “Copilul desincronizat senzorial”, C. S. Kranowitz
Cu drag,
Psiholog Ioana Neacșu 🌱
