Nu doar educativă privind teme sociale și emoționale, ci și amuzantă, seria de cărți Țup a fost adorată atât de băiețelul meu, cât și de mine. Așa că vă voi povesti despre principiile psihologice profunde pe care le-am regăsit în aceste minunate cărți:
Țup este un pui de ciocârlie care în ciuda limitărilor sale fizice (nu are aripi, iar piciorușele îi sunt scurte), reușește să își depășească condiția și să devină un model pentru restul animalelor din pădurea sa.
Povestea începe prin conturarea psihologică a personajului: Țup provine dintr-o familie numeroasă, iar mama-singură se împarte cu greu între îngrijirea ei și a fraților, puișori tipici, năzdrăvani. Nevoită să aleagă care pui vor supraviețui, mama o abandonează pe Țup creând contextul pentru creștere-post-traumatică* (= transformarea traumei într-un proces de dezvoltare personală, într-o schimbare pozitivă).
Țup este luată în îngrijire de bunul bufnițoi vegetarian Buhu-Pădurii și astfel dezvoltă reziliență (=capacitatea de a se adapta, a depași și a deveni mai puternică în urma dificultăților și traumelor): nu doar că se salvează pe sine învățând cu sprijinul bufnițoiului să fie autonomă chiar și fără aripioare, ci și salvează pădurea de înghețul iernii cântând soarelui în locul mamei sale care fusese prea deprimată pentru a mai cânta. Ulterior mama revine plină de regrete la cuib și apare în toate cărțile ca aceeași mamă hrănitoare din începutul poveștii. Buhu își asumă rolul simbolic de tată pentru Țup, fiind mentor și protector atât pentru ea cât și pentru întreaga pădure.
Susținută de compania înțeleptului Buhu-Pădurii, colericului melc Domnul Fulger, cochetului curcan Gelu, curajosului corb Tor și a săritoarei ciori Zăpadă, rezilienta ciocârlie Țup devine o eroină complexă a diverselor provocări cu care se confruntă în pădurea lor.
Lectura creează prilej de discuție cu copiii despre multe dintre problemele psihologice și sociale cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi:
– emigrarea și plecarea părinților în străinătate, în timp ce copilul le duce dorul acasă (puiuța de urs Hope);
– bullying la școală, despre victima vulnerabilă (Hope) și agresorul crescut de părinte narcisist (puiul de păun Roz-Bombon);
– simptomele stresului post-traumatic după un accident fizic sau de altă natură (vulturul Magnus Magnificul);
– teama de discriminare rasială, precum și incluziunea socială (puiul de cioară Zăpadă);
– comportamentul delincvent ca urmare a abuzului suferit în copilărie, precum și reintegrarea socială (Bossul Lăcustă);
– obsesia față de modă și re-modelare corporală (curcanul Gelu), precum și design-ul vestimentar ca artă și profesie;
– structuri de personalitate dificilă de tip dramatic (melcul Domnul Fulger) și de tip narcisic (curcanul Gelu, păunițele Roz-Bombon și Madam Pompón);
– presiunea socială dictată de ‘influenceri’ și efectele asupra imaginii de sine la copii, adolescenți și chiar și la adulți (păunița Roz-Bombon, Țup, cucanul Gelu, melcul Domnul Fulger);
– poluarea, defrișarea, încălzirea globală și efectele lor nocive asupra mediului și vieții pe Pământ;
– sedentarismul, adicția de jocuri video, mâncatul compulsiv și efectele lor nocive asupra sănătății fizice și psihice.
{Am scris această analiză psihologică a seriei de cărți pentru copii “Țup. Imposibil e doar un cuvânt” – autor Alex Donovici după citirea – de mai multe ori – a celor 6 cărți apărute până în prezent, însă aventurile lui Țup vor continua!}
Excelent !!! 👏🏻Total de acord !