Evaluare clinică, psihoterapie, consiliere psihologică și dezvoltare personală.

Beneficiile psihologice ale alăptării…în ritmul tău psihologic

“Ma-ma!

Aștepți cu nerăbdare să îți auzi puiul de om că te strigă, că te recunoaște. Dar până atunci ai alte priorități: acomodare și îngrijire.

Iar alăptarea?

Alăptarea este o formă de îngrijire pe care mama i-o oferă bebelușului prin însăși trupul său, “dispus” să producă lichidul ideal dezvoltării sale armonioase. După 9 luni în care acest trup de mamă a ocrotit noua viață efectiv conținându-o, nașterea inițiază trupul pentru conținerea psihologică a bebelușului: își reglează producția de lapte în acord cu nevoile bebelușului și odată cu aceasta îi transmite mamei receptivitatea față de indiciile de îngrijire pe care bebelușul le exprimă.

Deși este posibil ca prin alăptare unii dintre proaspeții tătici să se simtă excluși din cadrul relației mamă-bebeluș, este important ca aceștia să înțeleagă importanța psihologică a acestei hrăniri sociale (veți vedea în continuare de ce o numesc astfel). Tatăl are la dispoziție o mulțime de alte modalități prin care se poate conecta cu propriul copil {Veți putea citi aici în octombrie Tehnici de liniștire a bebelușului la care tații pot excela}, având responsabilitatea de a susține și proteja procesul alăptării (atât timp cât partenera își dorește să alăpteze). În acest sens, cunoașterea beneficiilor psihologice poate fi utilă formării unei atitudini pertinente față de alăptare. Atunci când bebelușul este hrănit cu biberonul, tatăl sau alte persoane implicate în creșterea copilului o pot înlocui uneori pe mamă, rămânând la fel de importantă cunoașterea dimensiunii sociale a hrănirii bebelușului.

Importanța mamei pentru copilul mic, încă din primele zile de viață, este, spre deosebire de alte subiecte, necontestată de psihologii din toate ramurile și școlile de psihologie.

Căci aceste prime săptămâni nu sunt întru totul o perioadă de întuneric și de haos primordial. În jurul copilului și al mamei lui se țese o legătură invizibilă, care pornește de la mamă și prin care i se transmit copilului cele mai subtile impresii. Și cu toate că copilul nu-și “cunoaște” mama și nu o recunoaște când o vede, el primește un număr infinit de impresii prin intermediul contactului fizic cu ea, care conduc treptat la formarea imaginii despre ea. Încă nu există memorie vizuală, dar intimitatea fizică dintre mamă și copil produce deja reacțiile ce vor conduce la asocierea mamei cu plăcerea, satisfacția și protecția. Prezența mamei, chiar și în aceste prime săptămâni, aduce în mod miracolos calmul atunci când bebelușul este agitat. Tatăl, sau alte persoane din familie, pot avea, de asemenea, același efect. Ideea este că, deși mama nu este încă individualizată dintre celelalte persoane, se stabilește o asociere prin care contactul uman reprezintă satisfacție și protecție.” (1)

Referitor la bebelușii cu nevoi ridicate și mamele care alăptează, aflăm din literatura de specialitate că “bebelușii alăptați se agită mai puțin decât aceia hrăniți cu biberonul, iar mamele care alăptează sunt mai capabile să facă față nevoilor ridicate ale bebelușilor lor“. (2) 

Beneficiile psihologice ale alăptării provin din:

☀- faptul că bebelușii alăptați primesc mai multă atingere: “A fi ținut în brațe și a te bucura de contactul piele pe piele este “salvator de vieți” pentru bebeluși. Întrucât laptele matern se digeră mai repede decât laptele formulă, bebelușii alăptați sunt hrăniți mai des, deci ajung să fie ținuți în brațe mai mult. O mamă care alăptează este mai probabil să răspundă rapid la distresul resimțit de bebelușul ei. Ea oferă sânul ca o sursă de alinare, aproape din reflex, fără exercițiul mental de a decide ce să facă. Mamele care își hrănesc bebelușii cu biberonul sunt mai predispuse în a gândi în termenii unor ore specifice hrănirii și apelează la metode alternative de alinare a bebelușului între hrăniri (multe dintre care tind să necesite lăsarea bebelușului din brațe). Bebelușii cu nevoi ridicate învață repede să folosească sânul ca o sursă deja disponibilă și oferită cu iubire pentru alinare. Aproape toate mamele bebelușilor cu nevoi ridicate spun “Bebelușul meu vrea să fie alăptat tot timpul”. Îi poți învinui? Ce loc plăcut, cald și moale! Ce lapte dulce și proaspăt!”(2)

☀- faptul că sensibilitatea mamei crește: “În acele zile-maraton în care bebelușul tău vrea să fie alăptat toată ziua și toată noaptea, este firesc să simți că oferi, oferi, oferi și te-ai “epuizat”. Totuși, prin alăptări frecvente bebelușul îți oferă și el ceva: alăptarea îți oferă bustul de hormoni materni care îți cresc sensibilitatea față de propriul bebeluș.

Alăptarea te ajută de asemenea să fii mai intuitivă. Este un exercițiu al citirii bebelușului care se repetă frecvent pe parcursul zilei. Este necesar să înveți să citești indiciile bebelușului tău și să ai încredere în abilitatea lui de a comunica pentru a putea să ai succes cu alăptarea. Iar abilitatea ta de a-ți citi copilul îți va fi utilă în anii care vor urma.” (2)

☀ – faptul că bebelușul se relaxează, mama se relaxează: “Alăptarea are un efect tranchilizant atât asupra mamei, cât și asupra bebelușului. […] Cercetătorii au descoperit în laptele matern o proteină care induce somnul […] Nevoia frecventei alăptări “forțează” mama să se așeze și să se relaxeze. În plus, hormonii eliberați în timpul alăptării au un efect de liniștire într-o zi aglomerată. Este cunoscut faptul că alăptarea adoarme atât bebelușii, cât și mamele.” (2)

Așadar, înțelegând acestea, pentru a avea beneficii psihologice similare (pe cât posibil) în cazul în care nu alăptezi (hrănirea cu biberonul), poți imita interacțiunea pe care mama ce alăptează o stabilește cu bebelușul de la sân:

☀- “oferă porții mici (de lapte matern/lapte formulă), dar mai frecvente, poate chiar înjumătățind porția și dublând frecvența” (2) (Este știut faptul că stomacul bebelușului are, la naștere, dimensiunea unei cireșe, astfel că, pe lângă beneficiile fizice ale porțiilor mai reduse, poți beneficia psihologic, și tu și bebelușul, prin contactul fizic mai des);

☀- “fă din hrănire o îngrijire pe care o oferi: Fie că îți hrănești bebelușul la sân sau cu biberonul, hrănirea este o interacțiune socială, pe lângă oferirea de nutrienți. Ține-l în brațe cu afecțiune în timpul hrănirii și interacționează cu el în acest timp. Unii bebeluși se hrănesc mai bine în liniște, dar tot au nevoie de prezența ta iubitoare. Nu pleca după ce îi aduci biberonul: când bebelușul începe să meargă rezistă tentației de a-l lăsa să plece cu biberonul – va fi un toddler (copil mic) mai calm și va fi mai ușor să renunțe la biberon mai târziu. Amintește-ți, ar trebui ca întotdeauna să fie câte o persoană la fiecare capăt al biberonului.” (2)

Un alt beneficiu psihologic al alăptării/hrănirii sociale (cu oferirea atenției și contactului fizic) provine din “joaca de-a corpul întreg” (realizată prin supt), ce reprezintă începutul formării identității corporale a bebelușului:

☀  “Pentru bebeluș, starea de bine înseamnă să sugă liniștit strângându-și gurița în jurul obiectului introdus, să găsească ritm constantsă lase lichidul să i se răspândească în întreg corpulsă asculte vocea care-i vorbește cu blândețesă se lase mângâiatsă se cufunde în mirosurile familiare din jur. Făcând asta, experiențele corporale concentrate în jurul guriței se răspândesc în fiecare părticică din corpul său.[…] Joaca de-a fi un corp întreg: un corp întreg ce simte fiecare bucățică din el și pe care le pune laolaltă pe măsură ce laptele se scurge prin el. Aceasta e o primă senzație a identității corporale. Fără aceasta, nu am putea exista și porni în întâmpinarea lucrurilor care ne înconjoară. […] Ne rămâne o memorie inconștientă conținută în expresii precum “simt că m-am topit de plăcere”, ce semnifică o reîntoarcere la sinele corporal al bebelușului. […] Într-o stare de tensiune, copilul se joacă închizând și deschizând gura, alternativ, oferind o dimensiune binară ritmului primar al corpului. Și în acest moment, fără să se vadă din afară, culege o mulțime de date brute pe care le va sintetiza în mod conștient, mai târziu, transformându-le în emoții. […] Astfel, copilul crește din punct de vedere psihologic datorită grijii pe care i-o oferiți. Treptat, copilul poate să construiască o imagine mentală, să facă legătura între ce simte la nivelul corpului și persoana dumneavoastră, care-l hrăniți. Pornind de aici își construiește identitatea corporală. […] Trăirea unei stări de bine îi permite să desemneze o imagine a acelui bine, pe care el o asociază cu mirosul, gesturile, frazele, vocea, respirația și ritmul dumneavoastră corporal.”(3)


Alte beneficii psihologice:

(relevate în urma studiilor predominant cantitative)***

☀  Alăptarea este o modalitate importantă de a scădea stresul toxic timpuriu. Studiile recente au arătat că alăptarea crește starea de bine fizică și mentală a bebelușilor, iar efectele merg dincolo de compoziția laptelui. Responsivitatea mamei este cheia înțelegerii acestor efecte pe termen lung. Când mama răspunde în mod constant semnalelor bebelușului sunt puse bazele rezilienței pe termen lung, iar responsivitatea este construită pe relația alăptării. Vedem acest lucru reflectat în sănătatea mentală a copiilor: într-un studiu la care au participat 2.900 perechi mamă-copil, alăptarea timp de un an a fost asociată cu o mai bună sănătate mentală a copilului la fiecare vârstă testată până la 14 ani. Durata mai lungă a alăptării a fost asociată cu o mai bună sănătate mentală la fiecare din testări. (4)

☀  Depresia maternă are efecte negative asupra bebelușilor și copiilor: împiedică abilitatea mamei de a fi responsivă față de bebeluș. Mamele cu depresie tind să se distanțeze psihologic față de bebelușii lor și nu reușesc să răspundă la semnalele lor. Bebelușii experimentează acest lucru ca un stres intens și pot fi afectați pe toată durata vieții lor ca urmare a depresiei mamei sau tatălui lor. (5) {Aici puteți viziona un clip scurt care ilustrează ce se întâmplă când “mama are o față inexpresivă” = nu răspunde semnalelor bebelușului -> Edward Tronick’s ‘Still-Face Mother’ experiment } Efectele sunt pe termen lung, putându-se constata la vârsta de 20 de ani (rate mai mari ale depresiei majore, tulburare de anxietate și abuz de substanțe). Mamele care alăptează exclusiv au un risc mai scăzut pentru depresie. Așadar, alăptarea protejează sănătatea mentală a mamei.(6)

☀  Unul dintre motivele pentru care alăptarea scade riscul depresiei este impactul asupra somnuluimamele care alăptează exclusiv stau cu mult mai bine la fiecare parametru al somnului (decât cele care hrănesc și cu lapte formulă sau doar cu lapte formulă): durata totală a somnului, minutele necesare pentru a adormi, procentele fazei de somn cu unde joase, oboseala de pe timpul zilei, sănătatea fizică percepută. (18) Un alt studiu confirmă aceste informații și adaugă faptul că, în mod surprinzător, nu s-au găsit diferențe semnificative între somnul mamelor care hrăneau și cu lapte formulă (pe lângă alăptare) și mamele care hrăneau doar cu lapte formulă (fără alăptare). (19) Cu alte cuvinte, alăptarea exclusivă este o experiență psihologică diferită față de hrănirea mixtă (alăptare + lapte formulă). Când mamele suplimentează cu lapte formulă pierd beneficiile fiziologice ale alăptării asupra somnului.

☀ Alăptarea protejează bebelușii de efectele dăunătoare ale depresiei materne: bebelușii mamelor cu depresie care alăptau au avut tipare EEG (electroencefalogramă) normale, comparativ cu bebelușii mamelor cu depresie ce hrăneau cu lapte formulă. (20) Acest rezultat provine din responsivitatea mamei: alăptând nu se distanțează psihologic de bebeluș pentru că nu pot face acest lucru. Mamele care alăptau s-au uitat mai mult la bebeluș, l-au atins mai mult și au făcut contact vizual mai mult decât mamele care nu alăptau.

☀    Un studiu longitudinal pe 15 ani (7,223 perechi mamă-copil din Australia) a arătat că alăptarea scade substanțial riscul ca mama (maltratată anterior) să perpetueze maltratarea copilului. Mamele (maltratate anterior) care nu alăptau erau de 2.6 ori mai predispuse la abuz fizic și de 3.8 ori mai predispuse să își neglijeze copiii, comparativ cu mamele (maltratate anterior) care alăptau. (21) Un alt studiu oferă o explicație cauzală, schmetizată astfel: trauma mamei -> somn precar -> oboseală, anxietate, furie, depresie -> predispoziție spre abuz/maltratare. Alăptarea totuși atenua efectele traumei și regla răspunsul la stres. Acest efect a fost valabil doar în cazul mamelor care au alăptat exclusiv. (22)

☀    Alăptarea, chiar dacă nu exclusivă, contribuie la scăderea depresiei post-partum și la scăderea în greutate după naștere (participante la studiu au fost mămici din Mexic). (7)

☀  Examinând influența modului de hrănire a nou-născutului (alăptare/biberon) asupra relației dintre preferința unui anumit mod de a ține în brațe bebelușul (pe partea stângă/dreaptă) și depresia maternă (post-partum) a reieșit faptul că: Alăptarea reducea preferința (bias) ținerii bebelușului pe partea stângă și era asociată cu cele mai scăzute nivele ale simptomelor depresive. În plus, preferința (biasul) ținerii în brațe s-a asociat cu depresia maternă în cazul hrănirii cu biberonul, dar nu și în cazul mamelor care alăptau, iar ținerea bebelușului pe partea dreaptă (în timpul hrănirii cu biberonul) s-a asociat cu nivele mai ridicate ale simptomelor depresive.(10)(11) Se pare că nu doar femeile și mamele preferă (bias) să țină bebelușul pe partea stângă, ci și tăticii (despre ei atât știm :D). (12)

☀  Femeile care alăptează (spre deosebire de cele care hrănesc cu biberonul sau oferă hrană solidă) furnizează: mai puține distrageri în timpul mesei, un mediu de hrănire mai dezirabil și hrănesc mai responsiv. Hrănirea cu lapte praf sau lapte matern pus în biberon poate încuraja o formă mai pasivă de hrănire, întrucât mamele sunt cele care decid volumul consumat și pot controla într-o mai mare măsură durata hrănirii și cantitatea hranei. Astfel, hrănirea din biberon este asociată cu controlul parental al hrănirii și abilități mai scăzute de auto-reglare a necesarului de hrană de către copil. (13)

☀  Experiența alăptării, mediată de controlul maternal mai redus asupra hrănirii copilului, prezicea mai puține interacțiuni negative în timpul mesei copilului de 1 an (hrănirea cu solide/diversificată). Experiența alăptării de asemenea prezicea observarea a mai puține conflicte în timpul mesei, mediată de sensibilitatea maternă observată în timpul interacțiunilor.(9)

☀    Alăptarea până la cel puțin 4 luni și un nivel adecvat de fier în organismul bebelușului sunt asociate cu o mai bună dezvoltare psihomotorie în primul an de viață. (14)

☀    Cercetând efectele alăptării asupra dezvoltării copilului a reieșit faptul că există o relație puternică între alăptare și dezvoltarea cognitivă: Alăptarea timp de (cel puțin) 4 săptămâni se asociază pozitiv și semnificativ statistic cu scoruri mai ridicate la testele cognitive. (16)

☀     Cercetând relația dintre alăptare și dezvoltarea cognitivă în primii doi ani de viață a reieșit o diferență semnificativă, la 1 an și la 2 ani, între copiii hrăniți cu biberonul, cei alăptați mai puțin de/sau 4 luni și cei alăptați mai mult de 4 luni, în favoarea copiilor alăptați. La vârsta de 6 luni direcția rezultatelor era aceeași (copiii alăptați sunt mai favorizați cognitiv), dar nesemnificativă statistic. Relația dintre durata alăptării și dezvoltarea cognitivă s-a dovedit, în mod similar, a fi scăzută, însă semnificativă statistic la vârstele de 1 an și 2 ani. (17)

☀    Copiii care au fost alăptați pentru cel puțin 6 luni au avut performanțe mai bune la probele generale de intelect, chiar și după ajustarea principalilor factori care ar fi putut crea confuzii (testarea prin intermediul Matricelor Progresive Raven a 560 de copii cu vârsta de 8 ani) (8)

☀     Copiii alăptați au un scor IQ semnificativ mai ridicat și o dimensiune de ansamblu mai mare a creierului, incluzând totalul substanței cenușii, corticale și subcorticale, comparativ cu copiii nealăptați (din grupul cercetării). Volumul substanței cenușii subcorticale a mediat asocierea dintre alăptare și scorurile IQ ale copiilor alăptați (alăptarea sporește scorul IQ prin sporirea volumului substanței cenușii subcorticale). (15)

Cu drag, psiholog Ioana Neacșu

Articolul a fost publicat inițial în septembrie 2017. Fotografiile sunt preluate de pe pinterest.com, nu deţin drepturi de autor pentru acestea. 

*** Studiile cantitative explorează tema de interes (exemplu: beneficiile alăptării) în cadrul unui eșantion al populației de interes (exemplu: 100 de mame care alăptează, comparativ cu 100 de mame care nu alăptează); astfel sunt importante o serie de variabile (nivel socio-economic, educație, durata alăptării, cultura etc), metoda studiului (exemplu: observare, auto-raportare sau testare), precum și obiectivitatea cercetătorilor. Rezultatele sunt analizate statistic și oferă informații privind tendințele de desfășurare a diferite realități ale vieții (exemplu: influența alăptării asupra mamei și bebelușului).

Așadar este firesc ca rezultatele să nu oglindească fiecare persoană din populația de interes (mame/copiii) sau fiecare caz particular (alăptat/nealăptat): scopul acestei expuneri a rezultatelor este conștientizarea relațiilor care au tendința să se stabilească între acțiunile personale și viața noastră psihică.

Referințe științifice:

(1) Fraiberg, S. H. (2009). Anii magici. Cum să înțelegem și să rezolvăm problemele copiilor. Editura Trei

(2) traducere selectivă din: Sears, W. & Sears, M. (1996). The Fuzzy Baby Book: Parenting Your High-Need Child From Birth to Age Five. Editura Little, Brown and Company

(3) Marinopoulos, S. (2014). Copilul tău cum se joacă? – interpretări psihologice ale jocului. Editura Philobia

(4) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online.  Sursă științifică: Oddy, W. H., Kendall, G. E., Li, J., Jacoby, P., Robinson, M., de Klerk, N. H. & Stanley, F. J. (2009). The long-term effects of breastfeeding on child and adolescent mental health: A pregnancy cohort study followed for 14 years. Journal of Pediatrics, 156(4), 568-574. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/20004910/

(5) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online. Referințe științifice citate complet la finalul articolului: Field, Diego, & Hernandez-Reif, 2009; Kendall-Tackett, 2002, 2010; Weissman, 2006.

(6) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online. Referințe științifice citate complet la finalul articolului: Dennis & McQueen, 2009; Groer & Davis, 2006; Kendall-Tackett, Cong, & Hale, 2011.

(7) Reifsnider, E., Flowers, J., Todd, M., Babendure, J. B. & Moramarco, M. (2016). The Relationship Among Breastfeeding, Postpartum Depression, and Postpartum Weight in Mexican American Women. Journal of Obstetric, Gynecologic & Neonatal Nursing, 45(6), 760-771. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0884217516302933

(8) Fonseca, A., Albernaz, E., Kaufmann, C., Neves, I. & Figueiredo, V. (2013). Impact of breastfeeding on the intelligence quotient of eight-year-old children. Jornal de Pediatria, 89(4), 346-353.  https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0021755713000995

(9) Farrow, C. & Blissett, J. (2006). Breast-feeding, maternal feeding practices and mealtime negativity at one year. Appetite, 46(1), 49-56.  https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0195666305001303

(10) Donnot, J., Vauclair, J. & Bréjard, V. (2008). Newborn right-holding is related to depressive symptoms in bottle-feeding mothers but not in breastfeeding mothers. Infant Behavior and Development, 31(3), 352-360. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0163638308000180

(11) Scola, C., Arciszewski, T., Measelle, J. & Vauclair, J. (2012). Infant-holding bias variations in mother-child relationships: A longitudinal study. European Journal of Developmental Psychology, 10(6), 707-722. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/17405629.2013.79123

(12) Scola, C. & Vauclair, J. (2010). Infant holding side biases displayed by fathers in maternity hospitals. Journal of Reproductive and Infant Psychology, 28(1), 3-10. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/02646830903190938?src=recsys

(13) Shloim, N., Rudolf, MCJ., Feltbower, RG., Mohebati, L., & Hetherington, M. (2015). Breast is best: Positive mealtime interactions in breastfeeding mothers from Israel and the United Kingdom. Health Psychology Open, 1(12). https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/2055102915579605

(14) Jardí, C., Hernández-Martínez, C., Canals, J., Arija, V., Bedmar, C., Voltas, N. & Aranda, N. (2017). Influence of breastfeeding and iron status on mental and psychomotor development during the first year of life. Infant Behavior and Development. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S016363831730002

(15) Luby, J.L., Belden, A.C., Whalen, D., Harms , M.P. & Barch, D.M. (2016). Breastfeeding and Childhood IQ: The Mediating Role of Gray Matter Volume. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 55(5), 367-375.   https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S089085671630003X

(16) Borra, C., Iacovou, M. & Sevilla, A. (2012). The effect of breastfeeding on children’s cognitive and noncognitive development. Labour Economics, 19(4), 496-515. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S092753711200050

(17) Tlucak, M., Haude, R.H. & Ernhart, C.B (1998). Breastfeeding and cognitive development in the first 2 years of life. Social Science & Medicine, 26(6), 635-639. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0277953688900287

(18) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online. Referințe științifice citate complet la finalul articolului: Blyton, Sullivan, & Edwards, 2002; Doan, Gardiner, Gay, & Lee, 2007; Kendall-Tackett et al., 2011.

(19) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online. Sursă științifică: Kendall-Tackett, K. A., Cong, Z., & Hale, T. W. (2011). The effect of feeding method on sleep duration, maternal well-being, and postpartum depression. Clinical Lactation, 2(2), 22-26.

(20) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online. Sursă științifică: Jones, N. A., McFall, B. A., & Diego, M. A. (2004). Patterns of brain electrical activity in infants of depressed mothers who breastfeed and bottle feed: The mediating role of infant temperament. Biological Psychology, 67, 103-124. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/15130527/

(21) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online. Sursă științifică: Strathearn, L., Mamun, A. A., Najman, J. M., & O’Callaghan, M. J. (2009). Does breastfeeding protect against substantiated child abuse and neglect? A 15-year cohort study. Pediatrics, 123(2), 483-493.  https://pediatrics.aappublications.org/content/123/2/483.comments

(22) traducere selectivă din: Kendall-Tackett, K. (2016). Neuroscience shows breastfeeding is not just milk, online. Sursă științifică: Kendall-Tackett, K. A., Cong, Z., & Hale, T. W. (2013). Depression, sleep quality, and maternal well-being in postpartum women with a history of sexual assault: A comparison of breastfeeding, mixed-feeding, and formula-feeding mothers. Breastfeeding Medicine, 8 (1), 16-22. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *